•Primaria Semlac
Situata pe malul drept al Muresului, in roditoarea Campie de Vest, la 38 km vest de Arad, localitatea Semlac prezinta imaginea unui sat in care bunastarea este la ea acasa.
Conform primelor datari istorice, orasul a fost proprietatea regelui ungar Andrei al II-lea, care l-a donat diocezei Romano-catolice de la Csanad.
In 1320 Semlacul apartinea regelui ungar, Carol Robert I de Anjou, care l-a facut cadou unuia dintre soldatii sai, contele Ion Zemleky.
Nu se stie daca numele de Semlac vine de la numele contelui Zemleky sau este invers.
Cand fata contelui Zemleky s-a maritat cu fiul contelui Joksy din Nadlac, semlacul a devenit proprietatea acestuia din urma.
Dupa moartea lui Joksy, localitatea devine proprieteatea regelui Wladislaw I.
La randul sau acesta il face cadou lui Ioan de Hunedoara pe care si el il da mamei sale.
Ea a donat 3/4 din suprafata localnicilor Semlac-ului iar restul l-a transformat in proprietate privata.
Prima mentionare despre stabilirea romanilor in aceasta localitate dateaza din secolul al XI-lea. In secolul al 15-lea sosesc sarbii care construiesc si prima biserica Greco-catolica.
Intre anii 1564–1697 semlacul a facut parte din imperiul Otoman si a devenit o asezare fortificata. Ruinele care amintesc de fortificatii au fost vizibile pana recent si se aflau in apropierea biserici ortodexe romane care a fost transformata intr-o moschee in acea perioada.
Intre anii 1841–1848 contele Gustav Hadik a fost proprietarul Semlacului.
Incepand cu revolutia din 1848 si dupa aceea, 3/4 din Semlac a fost returnat localnicilor si 1/4 a trecut in proprietatea coroanei ungare.
Colonizare Semlac-ului cu germani a avut loc prin migrarea acestora in cadrul terioriilor ungare. Stramosii lor au venit in ungaria di acea vreme dupa razboiul impotriva turcilor si au fost chemati de catre noi proprietari de pamanturi sa se stabileasca pe marile lor proprietati.
Aceasta reprezinta diferenta fata de colonizarea din Banat.
Germanii din Semlac ai ultimilor ani au propria lor istorie care nu are nimic in comun cu cea a svabilor din Banat.
Semlacanii nu se considera svabi si Banatul este pentru ei tinutul situat de partea cealalta a raului Mures. Doar dupa unirea cu Romania (1919) si intamplarile din anii 1930, germanii din Semlac si svabii din Banat au devenit legati de un destin comun.
Semlac-ul a fost intotdeauna locul in care un mare numar de nationalitati au trait si traiesc impreuna.
Germani de religie Luterana au construit propria lor scoala in 1822 care a functionat pana in 1948. In 1829 congregatia a primit primul pastor dar abia in 1845 a fost construita biserica care exista si astazi. Reformatii la inceput au fost alaturi de luterani. In 1838 acestia s-au construit propria scoala in care pana in 1885 s-a desfasurat si serviciul religios. Scoala a functionat pana in 1948. Ca urmare a credintei lor Evanghelice, germanii din Semlac s-au apropiat cultural mai mult de ungaria decat spre banat, asta pana la sfarsitul primului Razboi Mondial.
Doar in 1923 congregatia Luterana s-a alaturat Sinodului Saxonilor din Transilvania.
Comunitatea germanilor din Semlac a fost intotdeauna cea mai mare dupa cea a romanilor.
O statistica din 1848 arata ca in acea perioada in Semlac locuiau 2630 Romani, 1883 germani si 987 de membrii al altor nationalitatati (Unguri, Slovaci, Sarbi, Evrei, Tigani).
In 1890 numarul germanilor a fost de 2419 din totalul de 6321 de locuitori. Spre sfarsitul secolului 19 a scazut numarul acestora in urma emigrarii in America sau in Serbia si Bulgaria. In urma celor 2 razboaie mondiale si a regimului comunist numarul lor a scazut si mai mult asfel ca in 1977 au mai ramas doar 1067 iar in 1994 mai erau in Semlac doar 200 de germani.
Germanii care s-au asezat in Semlac au fost fermieri si marea majoritate a lor au ramas cu acceasi ocupatie pana la exproprierea din 1945.
Semlac – Asociatia agricola – Virtual Arad County ©2001Semlac – Casa parohiala evanghelica – Virtual Arad County ©2001Activitatea culturala s-a desfarut pana in 1941 in jurului bisericilor. In 1931 este fondat corul evanghelic barbatesc “Brudertreu”.
In viata politica, germanii din Semlac totdeauna au jucat un rol minor deoarece erau dar a doua comunitate dupa cea romana. Dintre toti primarii localitatii, doar Friedrich Schilling in secolul 19 si Georg Wagner in anii 1970 au facut parte din comunitatea germana.
Inceputul unei dezvoltari economice a localitatii a fost oprit de cel de al doilea razboi mondial. Dupa exproprierea din 1945, germanii din semlac au devenit muncitori zilieri la fermele statului care detineau acum si fostele lor terenuri. Cei tineri au ales alte ocupatii iar altii au plecat sa studieze la licele din orasele apropiate. Dupa ce a fost construita calea ferata care leaga localitatea Semlac de Arad multi semlacani au facut si fac naveta la arad unde isi au locurile de munca.
Incepand cu anii 1970 valul de emigrari al etnicior germani care a atins punctul culminant in periada 1990 a cuprins si Semlacul. Cei cativa germani ramasi in Semlac au creat o ramura locala a Forumului Democrat al Germanilor. Sub conducerea pastorului Walter Sinn ei au incercat sa mentina traditiile. Cea de a 175-a aniversare a Germanilor din Semlac a fost celebrata in 1994 printr-un mare festival.
Din 1980 reuniri ale fostilor semlacani au loc in Germania. La 22 May 1983 Asociatia Heimatortsgemeinschaft, HOG a fost fondata. Aceasta avand ca scop principal pastrarea si strangerea legaturilor dintre semlacanii de peste tot si descendentii acestora.
Pe vatra veche a satului la locul numit Bisericuta, a existat o biserica de gradele “lipita si varuita” si avea hramul “Sfantul Nicolae”. In anul 1771 a fost inlocuita cu actuala biserica din piatra ce poarta hramul “Sfantul Ioan Gura de Aur”. Initial de proportii mai mici, in anul 1896 a fost prelungita in partea de apus, clopotnita si turnul.
La locul denumit Hada ne putem aminti de rascoala antihabsburgica a granicerilor romani si sarbi din Valea Muresului, din 1703
In preajma anului revolutionar 1848, la Semlac au avut loc lupte insemnate antifeudale impotriva mosierului Hadik care luase pamantul iobagilor.
In fata consiliului popular (nr. 656) in mai 1848 s-au adunat taranii pentru a-si sustine drepturile in fata comisiilor comitaneze.
Ei au reocupat pamanturile rapite si au alungat notarul aflat in slujba domeniului.
In 1903, 1904 si 1906 Semlacul este locul de desfasurare a unor greve de seceris.
Alaturi de portul popular romanesc, in aceasta comuna se remarca si costumul specific al populatiei germane.
In componenta acestuia intra rochia plisata, de obicei alba sau in alte nuante, sustinuta de poalele apretate.
La costumul barbatesc domina negrul si albul, la care se adauga, ca element caracteristic palaria inflorita.
Situata pe malul drept al Muresului, in roditoarea Campie de Vest, la 38 km vest de Arad, localitatea Semlac prezinta imaginea unui sat in care bunastarea este la ea acasa.
Conform primelor datari istorice, orasul a fost proprietatea regelui ungar Andrei al II-lea, care l-a donat diocezei Romano-catolice de la Csanad.
In 1320 Semlacul apartinea regelui ungar Carol Robert I de Anjou, care l-a facut cadou unuia dintre soldatii sai, contele Ion Zemleky.
Nu se stie daca numele de Semlac vine de la numele contelui Zemleky sau este invers.
Cand fata contelui Zemleky s-a maritat cu fiul contelui Joksy din Nadlac, semlacul a devenit proprietatea acestuia din urma.
Dupa moartea lui Joksy, localitatea devine proprieteatea regelui Wladislaw I.
La randul sau acesta il face cadou lui Ioan de Hunedoara pe care si el il da mamei sale.
Ea a donat 3/4 din suprafata localnicilor Semlac-ului iar restul l-a transformat in proprietate privata.
Prima mentionare despre stabilirea romanilor in aceasta localitate dateaza din secolul al XI-lea. In secolul al 15-lea sosesc sarbii care construiesc si prima biserica Greco-catolica.
Intre anii 1564–1697 semlacul a facut parte din imperiul Otoman si a devenit o asezare fortificata. Ruinele care amintesc de fortificatii au fost vizibile pana recent si se aflau in apropierea biserici ortodexe romane care a fost transformata intr-o moschee in acea perioada.

•Lacase de cult

Biserica ORTODOXA Româna
Biserica GRECO-CATOLICA Româna Unita cu Roma
Biserica EVANGHELICA C.A. (germana)
Biserica REFORMATA C.H. (germana)
Biserica ROMANO-CATOLICA